Alegând Mântuitorul să mănânce Paștile cu ucenicii săi, la Cina cea de Taină, mai înainte de a institui Sfânta Euharistie, îi adâncește în învățătura smereniei, unită cu dragostea unuia către altul.
“Evanghelistul prezintă în versetele din fruntea acestui paragraf paradoxul dintre puterea dumnezeiască pe care o avea Hristos, ca Unul ce S-a născut din Tatăl și Care, după ce S-a născut om, Se va sui și cu trupul la cer, și smerenia pe care o arată. Numai afirmând întâi puterea dumnezeiască a lui Hristos, Evanghelistul poate pune în relief uimitoarea smerenie a lui Hristos” – Sfântul Chiril al Alexandriei arată că Evanghelistul pune mai întâi accentul pe mărirea Sa și, arătând strălucirea firii Lui proprii, rușinează astfel pe iubitorii de slavă deșartă.
